Descantec - de peaza

Descantec de Peaza (Marcel Olinescu - Mitologie Romaneasca)

Peaza (paza) e o insecta neagra si mare care vine sa poceasca copiii nou nascuti si mamele lor. Descantecul se face intotdeauna in ziua de marti. Descantatoarea ia o franghie de breciri din care masoara 3 coti si zice:
Pe cot am cotit,
Paza am sprijinit,
Paza de la amiaza,
Paza de seara,
Paza de la miezul noptii,
Paza din varsatul zorilor,
Paza venita,
Paza napratita,
Paza intalnita,
Paza manata,
Paza cu Muma Codrului,
Paza cu Mosu Codrului,
Paza cu Fata Padurii
Apoi ia un cutit cu care face semn pe breciri ca si cum le-ar taia si spune
Nu tai brecirile,
Ci tai Muma Codrului,
Mosu Codrului,
Cu Fata Codrului.
Tai toate pezele,
Toate napratiturile.
Cu cutitul le-am taiat
si-napoi le-am inturnat.
Merge apoi in gradina, luand si o camasa a bolnavei si putina faina de grau si o bucata de panza, pe care o asterne langa o stevie. Face din faina 9 colacei pe degetul cel mic cu mana dreapta, ii pune iar pe panza si pe fiecare pune cate un ban. in jurul acestora insira apoi brecirele si pe toate le ocoleste cu carbuni aprinsi, pe un vatrai in care s-a pus tamaie, zicand:
Paza venita,
Paza napratita,
Iaca te cinstesc,
Cu noua colaci de grau,
Cu o panza de beteaga,
Sa n-o stranesti,
Sa n-o pocesti.
Acestea se lasa apoi acolo pana dimineata. Miercurea dimineata se duce baba de cu vreme sa vada daca s-a vestejit buruiana si a mancat cineva din colaci. Daca s-a mancat atunci e semn bun. Dupa ce s-a ispravit descantecul, camasa se da spre imbracare femeii, iar cu brecirele se incinge.
Meta : descantec , descantece , paza, peaza , piaza , mitologie , vraji, vrajitoare ,magie, ritualuri ,de dragoste ,de bani , superstitii, blesteme ,incantatii, invocari, sanziene

[get this widget]

Read More...

Descantec - de dragoste

Descantec - de dragoste

Descantec de dragoste (E. N. Voronca - Datinele si credintele poporului roman)

Se descanta la gura cuptorului, la foc, in trei marti seara, cu trei smicele de alun, invalind focul.
Foc, focusorul meu,
Eu te-oi invali,
Tu nu te invali,
Eu voi dormi,
Tu nu dormi,
Eu voi somna,
Tu nu somna,
Eu voi visa,
Tu nu visa,
Sa te faci laur, balaur,
Cu solzii de aur,
Sa te duci la ursitorul meu,
Sa-l impungi, sa-l strapungi,
Cu noua cozi intorcatoare,
Cu noua picioare imblatoare,
Cu noua impungatoare
si sa mi-la duci:
Prin paduri fara sine,
Prin oras fara rusine,
Cu gura cascata,
Cu limba dabalazata.

Descantec de dragoste si de ursita (E. N. Voronca - Datinele si credintele poporului roman)

Se descanta la soc, la alun si la mar dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun si trei de mar dulce. Se descanta la fiecare copac si betele se pun sub cap, apoi visezi ursitoriul - si vine.
Soc Solomon! Soc solomon!
Eu cu soc te solomonesc,
Cu inima buna si mare dragoste
La mine te indoiesc.
Eu cu alun adun
Omul cel bun.
Eu cu alun te-adun
si cu mar dulce te indulcesc
si la mine te pronesc,
La mine te sosesc.
Vii? Vin!
Vii? Vin!
Da’ de nu-i veni si nu-i veni,
Inima din tine pe loc a plesni.
Da’ de nu-i pleca si nu-i pleca,
Inima din tine pe loc a crapa.
Iuti si degraba sa pornesti,
La mine sa sosesti!
Eu cand la tine am gandit,
Mie noaptea mi-a parut
Ca esti un cane jupit.
si tu cand ai gandit la mine
ti s-a parut ca sunt o catea buhoasa.
Dar eu mai tare tie sa-ti par mai frumoasa.
Da’ cum sa-ti par eu tie?
tie sa-ti para ca tu esti
intr-o casa de aur imbracata
si cu mine te-ai sarutat
si cu mine te-ai dezmierdat

Descantec “pentru toate cele”: pocitura, deochi, ursita (E. N. Voronca - Datinele si credintele poporului roman)

Se descanta cu un cutit parasit, in usturoi, si cu acela se unge, sau in apa cu care se spala si se bea, restul se toarna pe cane crucis si, de s-a scutura, nu i-i nimic omului.
Ustur mere si Maica Precista
Pe-un jij de deal
Cata-n carte,
Cata-n parte,
Cata-n toate partile
Unde a vedea
Noua strigoaice
Cu noua tanci rai,
Noua lupoaice,
s-a strigat Maica Precista
in gura mare:
Voi nu-l pociti,
Nu-l sagetati,
Nu-l giughieti,
Da’ luati giungheturele,
Sagetaturele,
si le duceti
in dealul Galariilor,
Pocitoarea ciutelor.
Voi acolo pociti,
Acolo giunghieti,
Acolo sagetati
in strachina de argint
Cupele sprijinind.
Da’ N. sa ramaie
Curat si luminat,
Ca Dumnezeu ce l-a dat
si Maica Precesta ce l-a lasat,
Alo - haide!

Descantec “de intors inima” (impacare) (Tudor Pamfile - Sarbatorile la romani)
Eu voi intoarce ulcica asta
si ulcica intoarce vatra
si vatra intoarce soba
si soba intoarce grinzile cu horna,
si grinzile intorc podelele,
Leaturile si sindilele,
sindilele intorc crangurile
si crangurile intorc pe Sfantu Spiridon
si pe Sanziene
si Maica Domnului
Sa intoarca inimile celor impricinati,
Unul asupra altuia,
Cu cugetele
si cu dragostea
Sa se impaciuiasca!

Meta : descantec, ursita, ursitoare, descantece, intors inima, intoars persoana iubita , itoarce dragostea, dragostea, iubita , farmece, facaturi , descantece , incantatii , descintece, descintec , incntatie

[get this widget]

Read More...

Descantec - caloianul

Descantec - caloianul

Caloianul (Marcel Olinescu - Mitologie Romaneasca)
Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n Ceriu si cere
Sa deschiza portile,
Sa sloboada ploile,
Sa curga ca garlele,
Zilele
si noptile,
Ca sa creasca granele,
Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Cum ne curg lacramile,
Sa curga si ploile,
Zilele
si noptile,
si umple santurile,
Sa creasca legumele
si toate ierburile.

Caloianul (Gh. Dem. Teodorescu - Poezii populare romane)
Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n ceri la Dumnezeu
Ca sa ploua tot mereu,
Zilele
si noptile
Sa dea drumul roadelor,
Ca sa fie-mbelsugata,
Roadele, noroadele,
tara toata,
Lumea toata.

Caloianul (Gh. F. Ciausanu - Superstitiile poporului roman)
Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te in cer si cere:
Sa deschida portile,
Sa sloboada ploile,
Sa curga cu garlele,
Zilele si noptile,
Ca sa creasca granele.

Caloianul (Gh. F. Ciausanu - Superstitiile poporului roman)
Caloiene, iene,
Cum ne curg lacrimile,
Sa curga si ploile,
Zilele si noptile,
Sa creasca legumele
si toate ierburile.

Caloianul (Gh. F. Ciausanu - Superstitiile poporului roman)
Scaloian, Scaloian,
Trupusor de dician!
Scaolita, Scaolita,
Trupusor de cuconita,
Ma-ta ca mi te-a catat,
Te-a catat, te-a intrebat,
Prin padurea rara,
Cu inima-amara;
Prin padurea deasa,
Cu inima arsa.

[get this widget]

Read More...